Skip to content

Fiecare cu bataliile lui

Ianuarie 14 2016

time-timpArticolul asta e ca o infrangere pentru mine. Si ca o victorie. Bine, e mai mult rememorarea unui moment de inflexiune din viata mea, cu bunele si cu relele de rigoare.

Am avut parte de sefi buni la inceput. Prin buni inteleg oameni care puneau pret pe rezultate, pe munca facuta cu cap si pentru care orele suplimentare nu intrau in discutie deoarece familia si timpul personal sunt importante. Trei au fost.

Ceilalti sefi, doua mizerii de oameni, considerau ca exploatarea oamenilor este OK. Exploatare in sensul de ore suplimentare zilnice neplatite, oameni care mi-au furat si asumat idei fara nicio jena (sistem de bonusare pentru oamenii de vanzari, campanii de marketing, schimbarea procesului de vanzare si a puterii oamenilor de vanzari), ignorat chestii elementare  importante deoarece strategia lor era alta decat ce imi spusesera mie (costul fluctuatiei de personal). De abilitatile lor de lucrat cu oamenii nu are rost sa vorbesc.

In fine, responsabilitatea pentru ambele fatete imi apartine, si de fapt rolul introducerii asteia este de a atrage atentia ca toti avem parte de lucruri de genul asta si ca e foarte important ce inveti. Iar eu am transformat o experienta extrem de proasta, aceea de a fi concediat sambata seara la ora 22.00, intr-un punct total de inflexiune.

Se fac in curand 6 ani de cand am trecut niste idei pe foaie, mi-am fixat un drum si m-am dus pe el. Imi desfasor viata asa cum vreau eu, in speta sa am venituri din mai multe activitati care nu sunt legate intre ele. De asemenea, nevand sef ma organizez cum consider de cuviinta cu scopul este de a avea un echilibru intre viata mea si calitatea ei, si felul in care castig bani.

Alegerea mea are in spate o motivatie simpla: vreau sa imi controlez viata.

Nu cred ca un job de la 9 la 18 mi se potriveste pentru ca este o imensa risipa de efort din partea mea. In primul rand pierd cel putin 2 ore pe zi in trafic, ceea ce inseamna 10 ore pe saptamana, adica o zi. Dragii mei, eu nu accept sa pierd o zi pe saptamana pentru ca unii oameni sunt prosti. In plus, la munca de birou ai in medie 20 de ore cu adevarat productive pe saptamana. Real, in afara de locurile de munca unde prezenta fizica este implicita (spitale, institutii, magazine, etc), nu este nevoie ca eu sa fiu la birou.

Interesant este si ca activitatea asta care iti ia in medie 10 ore pe zi te distruge pe termen lung. Pe langa faptul ca este extrem de greu sa duci fizic efortul asta si incepi sa ai probleme de sanatate, relatiile tale incep sa se duca, nu ai timp de partener, de prieteni, de lucrurile care iti plac, de viata ta pe scurt.

Dragilor, munca nu se termina niciodata, timpul nostru da.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: