Skip to content

Cu degetul întins spre lună

Februarie 10 2010

Când zice căte unul ceva mai interesant, mai răsărit, prima tendinţă e să îi scoţi ochii. Să îl contrazici. Să nu îl laşi cumva să termine ce are de zis. Să nu accepţi şi punctul celuilalt de vedere, că poate are dreptate.

De-asta, vedem extrase din sursă comentate. Extrase care sunt scoase şi din context, în mod voit, pentru a denatura informaţia şi valoarea persoanei care transmite mesajul iniţial. Că dacă demonstrezi falsul unuia dintre argumente, cade imediat tot cazul. Se răspunde la mere cu pere, dacă altceva nu funcţionează. Ce contează că ăla vorbeşte despre mere, lasă că îi zic eu despre pere, şi cu asta îi închid gura. Şi dacă nici asta nu merge, trecem la atac la persoană. Injurii, jigniri, care, la fel, nu au nicio legatură cu subiectul iniţial. Scopul lor este doar să denigreze „adversarul”, că poate are dreptate, şi cine ştie, nu vrem asta. Orice, facem orice, doar să nu acceptăm ideea celuilalt. Pârjolim câmpiile, otrăvim fântânile, pustiim drumurile. Că doar cine altcineva în afară de noi e miezul din fanta?

De-asta, de cele mai multe ori, când unul arată luna, ceilalţi văd doar degetul.

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: