Skip to content

Recrutare

Ianuarie 16 2010

Aveti prieteni/ cunostinte care au plecat in maximum o luna de la noul loc de lucru?

Cand eram mai mic si cu ceva mai multe cosuri pe fata decat acum, unul dintre primele mele joburi a fost in domeniul recrutarii, pentru un colos global. Treaba mea acolo era de researcher, adica scormoneam pe unde puteam si gaseam oameni potriviti pentru posturi de specialisti si middle management.

Din experienta de acolo vis-a-vis de recrutare eu am ramas cu doua lucruri. Unul a fost importanta selectiei oamenilor in vederea performantei ulterioare. Caci de, daca vrei un alergator pe 100 m viteza, doar nu o sa iei unul care are un picior mai scurt decat celalalt. Lucru de bun simt. Al doilea, a fost procesul de recrutare. Aparent bun, caci functiona si avea rezultate. Atunci nu mi-am dat seama ca lipsea ceva, cam crucial, dupa cum vad eu lucrurile (dintotdeauna am avut un talent nativ in a scormoni, a descoperi ce nu merge bine si a gasi solutii; sic!).

Revenind la ale noastre, in mod normal, un proces de recrutare are urmatoarele 5 mari etape:

  1. Definire post, pregatire fisa post, profil, abilitati cheie si alte competente, salariu, etc
  2. Cautare candidat (anunturi, etc), intervievare si testare preliminara, selectie
  3. Lista scurta, alegere candidat
  4. Negociere cu candidatul, etc
  5. Semnare contract si derulare

Pana aici, totul pare frumos, iar procesul complet. Nimic mai simplu. Totusi, de ce avem oameni care, in ciuda succesului procesului de recrutare, pleaca dupa o zi sau doua de munca? Sa nu imi ziceti ca nu stiti niciun caz in care un prieten sau o prietena de-ai vostri au plecat de la noul loc de munca in prima luna de munca.

Si au plecat tocmai in pofida faptului ca recrutarea a fost un „succes total”, cu de-alea, omul potrivit la locul potrivit. Mmm, vrajeli. Ceva e putred in Danemarca. Ce? Procesul e bun, in continuare sustin ca e bun, cu un singur spil. E bun doar din perspectiva recruiterului deoarece acopera toate etapele necesare acestuia.

Daca ma pun in locul candidatului, imi dau seama ca angajatorii stiu mai totul despre mine, iar eu nu stiu nimic. In afara de ce mi-a zis recruiterul, evident. Nu stiu daca isi platesc angajatii corect si la timp, daca se sta peste program, cum sunt colegii, eee, niste chestii banale, neimportante, care nu conteaza in momentul in care iei decizia sa pleci din companie. A doua zi dupa ce ai fost angajat.

Acum, unii dintre voi o sa imi ziceti ca, de fapt, candidatul le stie. Ca i le spune recruiterul. Nu voi intra in argumentatie, ci imi voi repeta intrebarea initiala: Aveti prieteni/ cunostinte care au plecat in maximum o luna de la noul loc de lucru? Concluziile le trageti voi.

Ce lipseste din acest proces?

Acel ceva crucial care lipseste din procesul de recrutare vizeaza un aspect omis de foarte multi angajatori (o fi peste 95%?): sansa candidatului de a evalua compania si activitatea lui viitoare, printr-o activitate care sa ii arate candidatului cum sta treaba. Mai simplu, o zi sau doua, in care candidatul sa se duca in compania respectiva si sa vada efectiv ce inseamna munca pe care va urma sa o faca.

La prima vedere, veti fi tentati sa spuneti ca asta e treaba intervievatorului si a managerului care face recrutarea. Toate informatiile astea sunt in fisa de post si se dau la interviu. Si aveti dreptate. Informatiile se dau, insa calitatea lor care este?

In primul rand, eu cred ca e un pic cam dificil pentru recruiter sa ii prezinte candidatului imaginea reala despre compania respectiva si mediul de lucru. Mai ales ca imaginea perceputa de candidat va fi un pic modificata fata de ce este in realitate. In al doilea rand, recruiterul denatureaza (voit sau nu) imaginea companiei respective, si in al treilea, candidatul nu poate verifica ce i se zice, si deci nu stie daca isi ia teapa sau nu.

Asadar, daca ne gandim un pic, avem o problema, cum calibram diferentele astea doua de perceptie (indusa de recruiter, perceputa de candidat)? Pai, simplu, adaugam o noua etapa in procesul de recrutare: stagiul de o zi in companie.

Ce rol are acest stagiul de o zi in companie?

In primul rand de calibrare si de evaluare bidirectionala. Atat candidatul cat si compania evalueaza realist cum sta treaba. Recruiterul vede daca alegerea pe care a facut-o e ok, vede (incipient) ce impact are candidatul asupra mediului de lucru, si, obtine feedback de la cei cu care candidatul va lucra in mod direct. Adica direct de la cei care conteaza, si a caror activitate va fi afectata direct de noul angajat, adica de munca lui de recruiter.

Candidatul, in schimb, evalueaza daca a fost mintit sau nu, vede cu ceva mai multa exactitate dimensiunile pe care slujba lui le are, si are sansa de a afla, prin discutii cu potentialii lui colegi, cum sta treaba.

Cam simpla solutia? Pai solutiile bune sunt si simple, de cele mai multe ori.

E o solutie ieftina si de bun-simt pana la urma, caci o zi in plus, adaugata la cele 90 (sunt darnic azi) de zile cat dureaza o recrutare, te scuteste de cateva zecii de mii de euro pierduti daca recrutarea esueaza si peste 3 luni o iei de la capat, pe motive de incompatibilitate.

In mod cert, solutia asta poate fi rafinata si adaptata fiecarui business in parte. La unii, stagiul va dura o zi, la altii, o saptamana. Merita?

Nu faci stagiul, e in regula, inseamna ca ai ceva bani de jucat la loto. Batul scurt sau batul lung?

Castigi ceva daca bagi etapa asta in procesul de recrutare?

Eu zic ca da, castigi. In primul rand, beneficiile pe care le ai sunt atat pe termen scrut, cat si pe termen lung. Eu am gasit cateva dintre ele:

  • Imbunatatesti procesul de recrutare, deci costurile recrutarii scad, in timp ce performanta creste
  • Fluctuatia de personal scade
  • Dezvolti relatiile dintre departamente (daca procesul de recrutare e intern), si descoperi ce nevoi au
  • Daca procesul de recrutare este extern, ca si recruiter, stagiul te expune la realitatea din teren, deci inveti ceva pentru recrutarile viitoare
  • Mai iesi din birou, si, comunicand, descoperi ce alte probleme mai au departamentele pentru care recrutezi
  • Pentru ca stiu ca fisele de post va pasioneaza, o sa descoperiti ca le faceti ceva mai repede ulterior
  • Faceti networking, bun.
  • Va imbunatatiti propriile abilitati de recrutare, si aveti feedback aproape live, caci sunteti in teren
  • In mod cert o sa iti imbunatatesti comunicarea, caci o sa observi unde e nevoie de calibrare precum si de ce e nevoie de calibrare (ma refer la calibrarea perceptiei candidatului asupra locului de munca)

Desigur, ai si cateva riscuri. Cel mai mare este ca, implementand acest stagiu, calitatea muncii tale este la vedere. Esti evaluat si tu, recruiterul. De exemplu, seful tau poate veni intr-o zi la tine in birou si te poate intreba: Gigele, cati dintre cei pe care i-ai recrutat in ultimele 3 (6) luni au plecat din companie in prima luna de munca? 6 din 10? Amice, avem de vorbit. Riscul cel mai mare e ca te face mai responsabil de munca de recrutare pe care o faci.

Alt risc, poate la fel de mare, e faptul ca oamenii pentru care recrutezi te pot considera tampit, ca le irosesti timpul cu prostii din astea, ca faci manevra asta ca sa dai vina pe ei in cazul in care recrutarea esueaza. Daca iti baga vrajeli de-astea, intreaba-i din ce motive au plecat ultimii 10 oameni pe care i-au avut in subordine, si cere-le sa calculeze toate costurile pe care le-au provocat aceste plecari. Call their bluff!

In incheiere, o singura idee. Metoda asta de recrutare, care implica un stagiu de scurta durata intr-o companie, nu numai ca functioneaza, ci e deja aplicata in diverse alte forme.

Dintre ele, mentionez doua: fie internship, fie realistic job preview (RJP). Dar sunt sigur ca stiati asta, si, voi, ca si recruiteri, deja o aplicati.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: